Ieri, la Primăria Municipiului Iași, am participat la prezentarea primei versiuni a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2021-2027 actualizat, în cadrul grupului de lucru: Organizații non-guvernamentale.
Observațiile noastre la partea de analiză a situației actuale au vizat în special siguranța rutieră, ce necesită o schimbare radicală de paradigmă, apropiată de strategia Vision Zero. Siguranța rutieră – reală și percepută – influențează alegerea modurilor de călătorie. Siguranța în trafic e principala barieră în calea utilizării 
. Trebuie să analizăm dincolo de limbajul de lemn referitor la “indisciplina” pietonilor și a bicicliștilor. Acum, pietonii sunt “protejați” cu diminuări de trotuare și desființări de treceri. Bicicliștii sunt trimiși pe trotuare, pentru a nu încurca traficul 
.
Modul în care arată drumul influențează comportamentul participanților la trafic, iar administrația locală are răspunderea de a alege designul potrivit încurajării mijloacelor de deplasare sustenabile.
De asemenea, accentuăm necesitatea respectării normativelor de accesibilitate 
în toate proiectele din PMUD, în perspectiva dezvoltării unui oraș incluziv. În prezent situația e critică în Iași în această privință, lipsa infrastructurii de acces fiind principalul factor cauzator al excluziunii sociale.
Cu surprindere, am aflat că, în portofoliul de proiecte, executivul a introdus proiectul “Fluidizarea traficului din intersecția Podu Roș cu Splai Bahlui Mal Drept și Bd. Prof D. Mangeron prin două pasaje supraterane unidirecționale cu o singură bandă”. Este o aberație ca într-un document strategic despre mobilitate sustenabilă, din orice oraș, în 2022, să apară o astfel de investiție, demnă de anii 1960 ai occidentului. Experții în mobilitate sustenabilă pe care i-am consultat, cu experiență în orașe din țară și din afară, au demonstrat caracterul anacronic. Va fi o rușine pentru Iași păstrarea acestui proiect în PMUD.
Principiile de mobilitate urbană sustenabilă și practicile europene arată clar că direcția nu este aceea de a face mai multă infrastructură urbană pentru mașini, ci pentru transportul public, mersul pe jos și cu bicicleta. Datele colectate relevă o nemulțumire majoră în rândul călătorilor CTP vizavi de frecvența scăzută a mijloacelor de transport în comun. În următoarele zile, vom trimite și în scris observațiile si propunerile noastre, în speranța că PMUD va fi un document care va ajuta dezvoltarea sustenabilă a Iașului.