Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.) este unul dintre cele mai importante documente strategice ce vor orienta evoluția orașelor în următorii ani. Ieșirea din Criza Covid19 trebuie sa se faca pe o traiectorie ascendentă, cu impact pe termen lung, nu să se revină la starea inițială, cu același tip de investiții, multe depăşite în Europa. În același timp, deoarece jumătate din fonduri sunt împrumuturi, proiectele propuse trebuie să aibă și un impact pozitiv asupra bugetului, 1 euro investit să genereze alți 2-3.
Primăria Municipiului Iași a propus includerea în P.N.R.R. a pasajelor supraterane din Podu Roș gândite a descongestiona traficul auto din zonă și a crea o axa rapidă E – V, de-a lungul Bahluiului. Adică un pod de-a lungul albiei Bahluiului exact în zona centrală, ce nu figurează în niciun document strategic (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă P.M.U.D. sau Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană S.I.D.U.) și despre care specialiștii în mobilitate au arătat că încalcă principiile de mobilitate urbană sustenabilă atrăgând și mai mult trafic, precum și principiul „Do no significant harm”, deoarece este invaziv spațial, compromite ideea de culoar verde de-a lungul Bahluiului (proiect prevăzut în SIDU). Este ceea ce orașele europene făceau în anii 50-60, folosind albiile râurilor centrale pentru a fluidiza traficul auto. Ultimii ani au schimbat însă perspectiva, urbaniștii valorificând albiile, creând un întreg ecosistem urban. De exemplu, Parisul a pietonalizat un mal al Senei, iar orașe precum Siegen sau Seul au demolat infrastructura auto construită peste râurile lor. Fluidizarea circulației în orașe, în conformitate cu principiile de mobilitate urbană durabilă, înseamnă acum investiții în infrastructură de transport verde, prioritizarea mijloacelor de deplasare active: mersul pe jos și cu bicicleta.
Dacă se va concretiza proiectul pasajelor supraterane, amenajarea albiei ca axă verde va fi compromisă exact în partea centrală a orașului. În loc de a pune în valoare ochiul de apă și de a crea un culoar verde de-a lungul Bahluiului, Iașul va avea o centură auto prin mijlocul său, sporind poluarea aerului, fonică și congestiile.
Am înaintat către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propunerea finanțării prin P.N.R.R. a proiectului „Amenajare arhitecturală râu Bahlui“, aflat acum în etapa de actualizare a documentației tehnice, în locul pasajelor invazive din Podu Roș, ce încalcă principiul Do no significant harm. Proiectul amenajării Bahluiului a fost lansat de Primăria Municipiului Iași în 2015 și avea în vedere crearea unui culoar verde prin construirea a patru debarcadere, trei poduri pietonale, şapte platforme belvedere, piste de alergare, pergole, microhidrocentrală.
Argumentele în sprijinul acestei investiții prezentate în Fișa de Reforme și Investiții depusă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență sunt:
- Vizează o problemă menționată în Raportul de ţară din 2020: “Durabilitatea Mediului – Corelarea prosperității economice cu durabilitatea mediului”. Fără șosea de centură, fără investițiile prevăzute în PMUD – extindere și prioritizare transport public, piste pentru biciclete, politică de parcări – concomitent cu o politică locală greșită care a încurajat utilizarea mașinii personale (desființarea unor treceri de pietoni, diminuarea trotuarelor), congestiile au crescut foarte mult, poluarea aerului și fonică la fel.
- Se înscrie în Obiectivul 11: Orașe și Comunități Durabile Agenda 2030. => reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe (11.6) și asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile (11.7). Fiind conectați prin tehnologii, nu mai au nevoie de mobilitatea dată de mașina personală pentru a comunica. Este posibil ca aceste pasaje să-și afecteze negativ viitorul ani rezolvând doar o problemă ce aparține generației actuale.
- Respectă principiul Do no significant harm deoarece pune în valoare luciul de apă, îmbunătățește calitatea aerului prin crearea unei axe verzi, încurajează deplasările nemotorizate de-a lungul Bahluiului.
- Sprijină tranziția verde, încadrându-se în cerința ca fiecare plan de redresare și reziliență să includă cel puțin 37 % de cheltuieli legate de climă. Studiile arată că apa are un efect de reducere a temperaturii în perioadele toride din an și acționează ca un filtru pentru aer, adică reduce poluarea.
- Generează o sursă de capital pentru oraș, transformand Bahluiul din râul care împarte, în cel ce unește, un simbol verde al Iașului ce creează oportunități de dezvoltare.
Ne dorim ca principiile ce stau la baza Planului Național de Redresare și Reziliență să nu fie trecătoare, specifice doar acestui instrument, ci să fie o normă în toate proiectele pe care Primăria Municipiului Iași le va iniția în viitor.
