Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.) este unul dintre cele mai importante documente strategice ce vor orienta evoluția orașelor în următorii ani. Ieșirea din Criza Covid19 trebuie sa se faca pe o traiectorie ascendentă, cu impact pe termen lung, nu să se revină la starea inițială, cu același tip de investiții, multe depăşite în Europa. În același timp, deoarece jumătate din fonduri sunt împrumuturi, proiectele propuse trebuie să aibă și un impact pozitiv asupra bugetului, 1 euro investit să genereze alți 2-3.
Primăria Municipiului Iași a propus includerea în P.N.R.R. a pasajelor supraterane din Podu Roș gândite a descongestiona traficul auto din zonă și a crea o axa rapidă E – V, de-a lungul Bahluiului. Adică un pod de-a lungul albiei Bahluiului exact în zona centrală, ce nu figurează în niciun document strategic (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă P.M.U.D. sau Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană S.I.D.U.) și despre care specialiștii în mobilitate au arătat că încalcă principiile de mobilitate urbană sustenabilă atrăgând și mai mult trafic, precum și principiul „Do no significant harm”, deoarece este invaziv spațial, compromite ideea de culoar verde de-a lungul Bahluiului (proiect prevăzut în SIDU). Este ceea ce orașele europene făceau în anii 50-60, folosind albiile râurilor centrale pentru a fluidiza traficul auto. Ultimii ani au schimbat însă perspectiva, urbaniștii valorificând albiile, creând un întreg ecosistem urban. De exemplu, Parisul a pietonalizat un mal al Senei, iar orașe precum Siegen sau Seul au demolat infrastructura auto construită peste râurile lor. Fluidizarea circulației în orașe, în conformitate cu principiile de mobilitate urbană durabilă, înseamnă acum investiții în infrastructură de transport verde, prioritizarea mijloacelor de deplasare active: mersul pe jos și cu bicicleta.
Dacă se va concretiza proiectul pasajelor supraterane, amenajarea albiei ca axă verde va fi compromisă exact în partea centrală a orașului. În loc de a pune în valoare ochiul de apă și de a crea un culoar verde de-a lungul Bahluiului, Iașul va avea o centură auto prin mijlocul său, sporind poluarea aerului, fonică și congestiile.
Am înaintat către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propunerea finanțării prin P.N.R.R. a proiectului „Amenajare arhitecturală râu Bahlui“, aflat acum în etapa de actualizare a documentației tehnice, în locul pasajelor invazive din Podu Roș, ce încalcă principiul Do no significant harm. Proiectul amenajării Bahluiului a fost lansat de Primăria Municipiului Iași în 2015 și avea în vedere crearea unui culoar verde prin construirea a patru debarcadere, trei poduri pietonale, şapte platforme belvedere, piste de alergare, pergole, microhidrocentrală.
Argumentele în sprijinul acestei investiții prezentate în Fișa de Reforme și Investiții depusă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență sunt:
- Vizează o problemă menționată în Raportul de ţară din 2020: “Durabilitatea Mediului – Corelarea prosperității economice cu durabilitatea mediului”. Fără șosea de centură, fără investițiile prevăzute în PMUD – extindere și prioritizare transport public, piste pentru biciclete, politică de parcări – concomitent cu o politică locală greșită care a încurajat utilizarea mașinii personale (desființarea unor treceri de pietoni, diminuarea trotuarelor), congestiile au crescut foarte mult, poluarea aerului și fonică la fel.
- Se înscrie în Obiectivul 11: Orașe și Comunități Durabile Agenda 2030. => reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe (11.6) și asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile (11.7). Fiind conectați prin tehnologii, nu mai au nevoie de mobilitatea dată de mașina personală pentru a comunica. Este posibil ca aceste pasaje să-și afecteze negativ viitorul ani rezolvând doar o problemă ce aparține generației actuale.
- Respectă principiul Do no significant harm deoarece pune în valoare luciul de apă, îmbunătățește calitatea aerului prin crearea unei axe verzi, încurajează deplasările nemotorizate de-a lungul Bahluiului.
- Sprijină tranziția verde, încadrându-se în cerința ca fiecare plan de redresare și reziliență să includă cel puțin 37 % de cheltuieli legate de climă. Studiile arată că apa are un efect de reducere a temperaturii în perioadele toride din an și acționează ca un filtru pentru aer, adică reduce poluarea.
- Generează o sursă de capital pentru oraș, transformand Bahluiul din râul care împarte, în cel ce unește, un simbol verde al Iașului ce creează oportunități de dezvoltare.
Ne dorim ca principiile ce stau la baza Planului Național de Redresare și Reziliență să nu fie trecătoare, specifice doar acestui instrument, ci să fie o normă în toate proiectele pe care Primăria Municipiului Iași le va iniția în viitor.
Vineri, 5 februarie, am participat la o primă întâlnire la 
Echipa APTA a prezentat primarului 
Acesta reprezintă proiectul pilot pe care l-am propus executivului și va fi prima zonă accesibilizată complet după standardele impuse de Normativul NP 51/2012 privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap.
În cadrul întrevederii am discutat chestiuni privind adaptările necesare, bugetarea proiectului, achiziția materialelor (pavaje tactile, semnalizatoare acustice pentru nevăzători) și organizarea execuției.
Prin parteneriatul cu Primăria Iașului vrem să ne asigurăm că adaptările vor fi făcute la un standard înalt, astfel încât să contribuie la creșterea calității vieții ieșenilor.
Mai mult decât atât, ne propunem ca, în urma acestei inițiative, să se pună mai mult accentul pe accesibilitate în oraș, așa încât Iașul să devină competitiv pentru Acces City Award – competiție anuală organizată de mai bine de 10 ani deja de către Comisia Europeană.
Documentul „Planul integrat de calitate a aerului pentru Municipiul Iași pentru indicatorii dioxid azot, oxizi de azot (NO2/NOx) și particule în suspensie PM10” se află în etapa de elaborare până astăzi inclusiv. Am trimis administrației locale observațiile și propunerile noastre, însoțite de solicitarea organizării unei întâlniri în care să se dezbată public, în baza legii nr. 52/2003 privind transparența decizionala în administrația publică.
La partea de infrastructura pentru biciclete, planul prevede doar 5 km de piste cu data de implementare 2021. Conform proiectului „
Axa Nord – Sud: Copou – Centru – Bucium
Axa Est – Vest: Păcurari – Centru – Tătărași – Dancu
De asemenea, tot în concordanță cu PMUD, am propus implementarea unei politici de parcare eficiente și integrate prin care să se aloce o parte mai mică din spațiul public parcării la sol, construcția unor parkinguri supraetajate în cartiere și a unor parcări la principalele intrări în oraș (P&R), pentru a rămâne mai mult loc deplasărilor prietenoase cu mediul.
La solicitarea APTA, proiectul pasajelor din Podul Roș a fost discutat ieri în Ședința Ordinară a Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, cu invitați din mediul civic, academic, Asociația Arhitecților Iași, Registrul Urbaniștilor din România Filiala Iași și Comisia Zonală a Monumentelor istorice. 
În cadrul ședinței, am subliniat inoportunitatea acestui proiect prin argumente pe care le-am comunicat de multă vreme pe platforma noastră. Este un proiect care aduce mai mult trafic și poluare în zona centrală a Iașului, favorizează traficul motorizat și contravine strategiilor europene de mobilitate și de atingere a neutralității carbonice. 
Am reiterat și necesitatea implementării proiectelor propuse în Planul strategic de Mobilitate Urbană Durabilă, proiecte care ar rezolva multe din problemele de trafic din Podu Roș și care ar trebui să fie prioritare pentru administrația ieșeană. 
S-a discutat și despre impactul negativ pe care îl vor avea aceste pasaje în zona Podu Roș, prin blocarea vizibilității asupra multor clădiri de patrimoniu, prin blocarea culoarului verde ce poate fi realizat pe albia Bahluiului, dar și prin modul în care va îngreuna mobilitatea pietonală a zonei. 
Majoritatea invitaților au contestat acest proiect al pasajelor din Podu Roș, iar în cadrul discuțiilor s-a evidențiat faptul că studiul de trafic care fundamentează acest proiect nu este unul valid, întrucât măsurătorile din teren au fost făcute prin metode empirice, adică a fost trimis un om în teren să numere mașinile, și nu prin mijloace științifice, cu instrumente omologate. 
Printre cei care au susținut ideea proiectului pentru fluidizarea traficului s-a aflat și arhitectul Dragoș Ciolacu, însă în argumentația dânsului a afirmat că „pe nicăieri” nu se mai fac astfel de pasaje supraterane pentru că „sunt invazive la nivel spaţial”.
Am trimis executivului și Comisiei pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism o adresă prin care ne exprimăm opoziția vizavi de continuarea și finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a proiectului pasajelor din Podu Roș » 
Considerăm inoportună, în dezacord cu principiile de mobilitate urbană sustenabilă și cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European implementarea acestui proiect.
Pozitia noastra este fundamentată pe opiniile exprimate de profesorii universitari și experții în mobilitate invitați la dezbaterea online 
Soluțiile indicate de experți, bazate pe experiențe trăite de orașe cu probleme similare, sunt în ideea prioritizării transportului public prin semaforizare inteligentă, creșterea frecvenței transportului de mare capacitate, realizarea de benzi unice, mărirea rețelei metropolitane de transport public, încurajarea reală a utilizării mijloacelor alternative de transport, alături de reglementarea sistemului de parcări.