În newsletter-ul Iașul nostru de săptămâna trecută am citit despre bunele practici în mobilitate din Barcelona, via Grațian Mihăilescu, fondatorul UrbanizeHub Romania.
Iată „câteva lucruri simple, pe care le putem aplica şi noi aici, în România, şi totuși nu o facem”:
Cu cât ai mai multe plante/vegetație/verde lângǎ stradǎ, cu atât aerul e mai proaspăt, particulele de praf/benzinǎ mai puține, iar estetic orașul aratǎ mai frumos.
Spațiile publice pentru pietoni pot fi construite și în intersecții. Aceste locuri în care lumea se poate întâlni și vorbi sau copiii se pot juca. Da, în proximitatea mașinilor. Astfel se ia spațiu de la mașini și se dǎ la oameni.
Oamenii au drepturi la pietonale la fel de largi ca arterele principale unde circulǎ mașina. Cu cât creezi mai multă infrastructură pietonalǎ într-un oraș, cu atât orașul va avea mai mulți pietoni.
Pista de biciclete trebuie sǎ fie tot timpul pe stradǎ, şi nu pe trotuar. Astfel, luăm din spațiul destinat mașinilor, și nu din spațiul destinat pietonilor
Spațiul pentru biciclete, în unele cazuri, e împǎrtit egal cu maşinile.
Signalistica de mobilitate trebuie sǎ fie clară şi foarte ușor de observat.
Spațiile publice de calitate sunt inclusive şi se adresează adulților și copiiilor în același timp. Vegetația și umbra sunt importante.
Linkul către ediția Oameni vs mașini îl găsiți mai jos și sperăm să fie citit de cât mai mulți dintre cei din administrația Iașului
Toată recunoștința noastră pentru voi, publicul APTA, pentru că ați dat curs invitației noastre de a discuta împreună despre provocările de mobilitate în Iași!
Am întâmpinat dificultăți de transmisie ieri, dar vom reveni către voi și vom asigura tehnica necesară astfel încât să putem interacționa și să vedem cum putem determina schimbările pe care le dorim pentru un Iași prietenos cu pietonii, utilizatorii de biciclete, transport public și autoturisme.
Soluții și mijloace există, la fel și exemple de bună practică, avem nevoie de o administrație mai ambițioasă care să pună în practică măsurile sustenabile moderne și de un public informat și implicat civic.
Mulțumim pentru fiecare like, share și comment! Mergem înainte cu inițiativele APTA! Fiți aproape de noi în continuare, distribuiți materialele noastre informative și ne revedem curând!
În dezbaterea Live, ca parte din echipa #APTA, în fața voastră am fost:
Ai 60 de minute să te deplasezi prin oraș. Ce alegi? Mașina, bicicleta, mersul pe jos, sau transportul public?
Încă ai dubii? Alătură-te discuției noastre despre mobilitatea urbană și supune-ne viziunea ta pentru un oraș mai sustenabil.
Avem multe provocări în privința mobilității în oraș, iar administrația ieșeană trebuie să pună în practică măsurile potrivite ca să trăim într-un Iași prietenos cu locuitorii și vizitatorii.
Intră în dialog cu noi, cu echipa APTA și haide să vedem împreună cum putem contribui la dezvoltarea orașului.
Dezbaterea asupra MasterPlanului de Piste Velo pentru municipiul Iași a fost un bun prilej de a ne aminti că pistele pentru biciclete sunt doar o parte din ecuația mobilității urbane. Pentru a avea un Iași respirabil, cu mai puține congestii, trebuie sa convingem ieșenii sa lase mașina acasă în favoarea mijloacelor alternative, în cât mai multe ocazii. Asta înseamnă măsuri luate concomitent în mai multe direcții:
transport public extins, confortabil și predictibil
pietonale sigure și atractive
piste funcționale pentru biciclete
politică de parcare sustenabilă a mașinilor personale.
Una fără cealaltă nu va rezolva nimic. De exemplu, piste pentru biciclete fără o politică modernă de parcare, îi va face pe șoferi să parcheze haotic pe aceste piste (așa cum se întâmplă acum pe trotuare).
În MasterPlanul prezentat, pistele pentru biciclete sunt gândite a fi pe trotuare, pentru o perioadă de tranziție (câteva luni sau ani). Realizatorii documentului au argumentat că ar fi mai ușor de făcut, cosmetizând actualele benzi roșii, și ar încuraja bicicliștii amatori, cărora le este frică acum sa iasă pe stradă.
O primă problemă este de ordin fizic, Iașul are puține trotuare suficient de late. Pistele pe trotuare înseamnă reducerea spațiului pietonal cu 2,5 – 3 m, cât ar trebui să aibă o pistă funcțională, astfel încât să permită depășirea. Amintim că Normativul 51/2012 prevede pietonale de minim 1,8 m pentru ca și persoanele cu dizabilități să circule comod. Dacă mai punem și bănci, coșuri de gunoi ajungem la un minim de 2,5 m pentru pietoni, deci, cu tot cu elementul de separare între pistă și pietonal, trotuarul ar trebui să aibă peste 5 m.
Apoi, este ilogic sa luăm din spațiul pietonilor pentru piste, pentru că nu pe pietoni vrem să-i convingem să aleagă bicicleta, ci pe șoferi. Dacă pietonii nu se vor simți în siguranță și comod pe pietonale, vor alege mașina, nu bicicleta. În același timp, șoferii vor continua sa creadă că bicicliștii trebuie înghesuiți cu pietonii pe trotuare, iar o mutare ulterioară a lor pe carosabil, prin reducerea spațiului mașinilor, va fi greu de realizat. Va fi o mare presiune a conducătorilor auto să nu se întâmple, deși ar trebui sa fie bucuroși de fiecare dată când văd o bicicleta pe stradă care nu aglomerează și mai mult traficul.
Nu în ultimul rând, într-adevăr, străzile Iașului sunt periculoase. Dar nu doar pentru bicicliști. La Iași se moare pe trecerea de pietoni. Nu poți lăsa un copil să meargă pe jos spre școală de frica șoferilor care nu respectă viteza legală, nu dau prioritate la treceri. Deci chiar dacă împărțim în 2 toate trotuarele, chiar și cele minuscule, și conectăm toate aceste piste, problema siguranței bicicliștilor nu va dispărea de la sine.
Astfel, dezvoltarea pistelor pentru biciclete în Iași trebuie să se facă organic, în același timp cu celelalte mijloace alternative, prin redesign stradal al spațiului ocupat acum de mașina personală, nu de spațiile pietonale sau cele verzi. Ieșenii trebuie sa aibă posibilitatea reală de a alege ce mijloc de transport preferă într-un anumit moment.
Dar în timp ce noi – asociații sau simpli cetățeni – discutăm, aducem argumente pe marginea acestui MasterPlan și a altor măsuri care ar putea transforma Iașul, administrația locală nu face nimic. Nu aplică nici măcar ceea ce și-a asumat public. De exemplu, pista Tudor – Agronomie, finalizată în urma cu 2 ani, nu are un termen de implementare, iar avizul actual al Poliției Rutiere expiră la un an de când a fost emis. La fel, draftul politicii de parcare realizat de specialistul în mobilitate Tudor Macicasan cu sprijinul administrației locale, stă într-un sertar din primărie, fără să fie analizat și supus dezbaterii publice.
Timpul trece și traficul din Iași arată din ce în ce mai rău. La fel și plămânii noștri. Accidente au loc constant pe trotuare din cauza benzilor roșii neconforme, iar schimbarea tot nu apare. Urmează perioada electorală și măsurile atât de necesare dar nepopulare pentru unii vor fi din nou amânate pentru multe luni. Facem un apel către toate asociațiile, cetățenii care urmăresc domeniul mobilității sustenabile să ne unim, să căutăm punctele comune și împreună să determinăm administrația să acționeze ACUM. Nu mai este timp de pierdut, Primăria Municipiului Iași trebuie să conștientizeze că acestea sunt măsurile care vor crește calitatea vieții ieșenilor și vor transforma Iașul într-un oraș modern.
Luna trecută am trimis tuturor consilierilor locali o adresă în care solicitam respectarea somației I.P.J. Iași de desființare „de îndată” a tronsoanelor de pista impracticabile și remedierea zonelor incorect semnalizate. De asemenea, am cerut și introducerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliul Local discutarea avizării pistei Tudor-Agronomie, promisă de 3 ani deja și al cărei proiect este finalizat, în vederea urgentării realizării acesteia.
În urma unei interpelări în Consiliul Local asupra somației I.P.J. Iași, vedem ca administrația locală ignoră în continuare deficiențele grave, de fond, ale actualelor piste de pe trotuare, referindu-se doar la refacerea semnalizării. Este o atitudine răuvoitoare și împotriva legii, care pune în pericol siguranța pietonilor și bicicliștilor.
Acele benzi roșii impracticabile ocupă mare parte din trotuarele și așa subdimensionate sau sunt desenate pe mijlocul trotuarului. Administrația continuă să le întrețină (de fațadă și din bani publici) demonstrând doar o neînțelegere a conceptului de mobilitate urbană sustenabilă și prelungind haosul din trafic, congestiile și poluarea orașului.
Solicităm Primăriei Iași să acționeze în conformitate cu somația emisă de IPJ Iași, pentru ca pietonii și bicicliștii să se poată deplasa în siguranță. De asemenea, solicităm începerea execuției pistei Agronomie-Tudor, care ar fi primul pas spre realizarea unei infrastructuri reale pentru biciclete/trotinete în Iași.
Așa arată în mod frecvent strada Mănăstirea Dancu din centrul Iașului, aflată la câțiva metri de Primărie, dar și de 2 parcări publice cu plată. Unii plătesc parcarea la oră, alții ocupă ilegal spațiul public, afectând deplasarea pietonală și aspectul orașului. Din centru până în cartiere, ne-am obișnuit să vedem zilnic parcate pe trotuare, în stațiile de autobuz, lăsate pe avarii, dublând parcările pe bulevarde și afectând .
Până la urmă, de ce ai plăti parcarea, de ce ai parca mai departe sau de ce ai lăsa mașina acasă, dacă se poate parca gratuit și fix unde ai treabă?
Soluția la actualul haos este o politică de parcare modernă care să descurajeze utilizarea mașinii personale, dar care să ofere predictibilitate în găsirea unui loc liber de parcare atunci când ai nevoie. Implementarea politicii de parcare va ordona traficul, va aduce sume importante la bugetul local pentru a finanța și , stimulând sectorul privat să construiască 𝙋 multietajate.
APTA a înaintat primăriei la sfarsitul anului 2022 draftul politicii de parcare realizat de către echipa specialistului în mobilitate Tudor Măcicăşan. Documentul a beneficiat de sprijinul administrației locale și a fost finanțat de Cercul Donatorilor Bruxelles. De jumătate de an solicităm feedback de la departamentele primăriei pentru a oferi ieșenilor o politică de parcare pe care să o dezbatem, să o îmbunătățim împreună.
Timpul care trece fără o politică de parcare coerentă este unul scurs în defavoarea tuturor: șoferi, pietoni, utilizatori ai transportului public. Rugăm administrația locală să coopereze pentru a realiza aceasta politică de parcare care va crește calitatea vieții tuturor ieșenilor.
Un copil de 12 ani a fost omorât în fața casei sale de o mașină scăpată de sub control în comuna Țibana, județul Iași. În accidentul care a avut loc aseară, încă 2 copii au nevoie de îngrijiri medicale.
Asistăm neputincioși la această serie neagră de morți în trafic, în care cei mai vulnerabili plătesc prețul nepăsării autorităților. În continuare, România este printre puținele țări în care radarele fixe nu pot fi utilizate. Judecătorii decid pedepse minime, adesea cu suspendare, pentru autorii accidentelor grave, relativizând responsabilitatea conducătorilor auto. Administrațiile locale, dând vina pe lipsa de infrastructură mare, nu intervin în designul stradal pentru a calma traficul urban, pentru a-si proteja concetățenii. Străzile localităților sunt o junglă în care cel mai slab este și victimă, și vinovat.
Ca după fiecare astfel de accident ne întrebăm: oare câți copii trebuie să mai moară până când autoritățile vor înțelege să adopte bunele practici europene în domeniul siguranței în traficul urban?
Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Iașului este în curs de actualizare. OAR Filiala Iaşi a organizat o primă întâlnire cu arhitecții și urbaniștii ieșeni. Acest focus grup a avut ca scop colectarea de informații de la specialiști în legătură cu direcțiile de dezvoltare a zonei centrale a orașului și a orașului în general.
Arhitecții din APTA au fost și ei prezenți la această întâlnire. Principii pentru o dezvoltare sustenabilă a orașului precum: îmbunătățirea infrastructurii pentru deplasările pietonale, limitarea utilizării autovehiculelor și politici de parcare ce nu încurajează deplasările cu mașinile personale au fost puse în discuție. Toți cei prezenți au fost de acord că acestea sunt direcțiile după care trebuie să se ghideze acest proiect în ce privește mobilitatea urbană.
Suntem încrezători că și acest plan urbanistic va fi un ghid folositor administrației încât oașul să fie armonios pentru noi toți, iar idei precum pasaje auto suspendate (sau lărgirea infrastructurii auto), pasarele pietonale și desființarea trecerilor de pietoni (cu scopul fluidizării deplasărilor autovehiculelor) vor dispărea din peisaj.
Accidentele rutiere pe trecerile de pietoni sunt la ordinea zilei în România și în loc să vedem măsuri pentru creșterea siguranței pietonilor, în mediul online au apărut “sfaturi” atribuite Poliției Rutiere prin care pietonii sunt făcuți responsabili.
“Dacă pietonul nu se asigură (n. i. pe trecere), atunci pietonul moare.[…] NU calci pe trecerea de pietoni înainte să te asiguri că fiarele pe 4 roți sunt pregătite să te lase, au redus viteza și s-au oprit!” ar spune Poliția Rutieră într-una dintre postările devenită virală.
Practic, traficul este considerat o junglă, unde nu există prioritatea pietonilor la trecere, “fiarele pe 4 roți” putând accidenta pe oricine care nu se apără suficient.
Atragem atenția că responsabilitatea în trafic este în primul rând a șoferilor, care conduc mașinile ce pot deveni letale. Este și motivul pentru care șoferii fac teste medicale, au reguli de conduită și dau examen.
În schimb, pietonii pot fi vulnerabili, nu au aceeași capacitate de atenție, unii sunt nevăzători, cu deficiențe de auz sau locomotorii, neurodivergenți, vârstnici, copii, unii au consumat alcool sau vin de la dentist sau oftalmolog după anestezie, cazuri sunt nenumărate. NU este normal să moară pe trecerea de pietoni (cu dreptatea în mână) în condițiile în care AVEM REGULI SCRISE CU LITERĂ DE LEGE!
Autoritățile pun cu predilecție accentul pe conștientizarea pietonilor, cînd de fapt șoferii trebuie conștientizați. De aceea, APTA a trimis o adresă către I.P.J. Iași prin care am solicitat lămurirea veridicității acestor “sfaturi” și demararea unei campanii de informare corecte asupra obligatiilor șoferilor prevăzute în Codul Rutier.
În data de 4 aprilie, în urma petiției noastre referitoare la neconformitatea pistelor pentru biciclete de pe trotuare, Inspectoratul de Poliție Județean Iași a identificat multe probleme care fac impracticabile aceste piste, solicitând “de îndată” desființarea temporară a tronsoanelor improprii de pe trotuare.
Una dintre străzile analizate de noi și de IPJ Iași a fost Strada Nicolina, IPJ apreciind că pista “este amenajata pe zona mediană, împărțind practic trotuarul, iar în unele situații nu este asigurat spațiul minim necesar pentru deplasarea pietonilor, astfel că pietonii circulă pe pistă”.
Astăzi, la mai bine de o lună de la primirea somației IPJ, Primăria Municipiului Iași revopsește benzile roșii de pe strada Nicolina, care sunt întrerupte de porțiuni deloc practicabile și se termină brusc pe trotuar, obligând bicicliștii să devină pietoni, după cum se poate vedea în imagini.
Prin acțiunile sale, primăria arată că nu este interesată în mod real de dezvoltarea infrastructurii deplasării cu bicicleta, că nu-i pasă de siguranța bicicliștilor, nici a pietonilor. Pista Tudor – Agronomie promisă de ani buni are toate avizele poliției, dar Comisia de circulație ține blocat proiectul. Înțelegem conceptul de tranziție a pistelor de pe trotuare pe carosabil, tocmai de aceea facem încă un apel public către Primăria Municipiului Iași pentru a realiza această pistă, care reprezintă începutul REAL al acestei schimbări, nu prin întreținerea unor benzi demonstrate a fi improprii.
Fracturi, julituri, spaime, teamă, nesiguranță este ceea ce trăiesc ZI DE ZI pietonii și utilizatorii de / în iași pe aceste benzi de pe trotuare, mai ales persoanele cu dizabilități (nevăzători, persoanele cu autism, cu dificultăți locomotorii sau de auz etc.) copiii mici, părinții cu cărucior, vârstnicii. Până când? Când învățăm să acționăm preventiv? Sau așteptăm o tragedie?